LMV-ul lui John F
Home Page LMV recente Impartasiti LMV



Descrierea experientei:

In timp ce eram in Marina Statelor Unite, intr-o zi m-am inecat mancand un ou fiert tare. Puteam numai sa inspir. Plamanii mi s-au umplut cu aer pana la refuz. Simteam ca daca as fi putut sa scot oul din gura mi-as fi revenit. M-am dus la un robinet de apa si am dat drumul la apa. Am incercat sa beau dar in momentul in care apa mi s-a apropiat de buze am simtit un soc electric de 120 volti. Imediat mi-am dat seama ca am fost electrocutat dar stiam ca puteam supravietui socului caci nu era prea mare. Inca mai aveam dificultati in respiratie din cauza oului care se afla in esofag. Am scos putin din ou cu un deget dar tot nu puteam respira. Apoi am intrat in panica caci nu stiam ce sa mai fac ca sa ma salvez. M-am gandit la Dumnezeu si mi-am zis : Cel putin bine ca sant Crestin.

M-am uitat in camera de langa mine si l-am vazut pe seful meu stand intr-un scaun cu roti in timp ce primea un mesaj prin radio. Mi-am dat seama ca inca puteam merge, asa ca am mers pana langa scaunul lui. Nu puteam vorbi asa ca mi-am folosit ultima bruma de energie ca sa lovesc in scaunul pe care sedea. A cazut pe podea si o data cu el si masina de batut de pe birou. Si eu eram intins pe podea alaturi de el.

Un alt marinar, pe nume Joe era de asemenea acolo si observase ce se intampla. Eu nu mai respiram. Imi curgea sange pe nas, fiindca ma lovisem de birou in timpul cazaturii. Imediat Joe a inceput diferite proceduri ca sa ma reinvie. Alt marinar a sunat la urgenta sa vina ambulanta.

Ma aflam aproape de tavan si ma uitam la marinarii care incercau sa ma salveze. Dar eu ma simteam foarte bine. Mi-am dat seama ca trupul acela de pe podea care isi pierduse constienta era al meu dar nu ma sinchiseam de el. Ma uitam la mine la fel cum se uitau si ceilalti. Nu mai priveam reflectia din oglinda. Ma simteam chiar bine si plin de energie asa ca nu dupa mult timp am pierdut orice interes in cele ce faceau marinarii ca sa ma salveze.

Acum eram spirit si totusi ma simteam in viata asa cum fusesem mai inainte de accident. Banuiesc ca ma asteptasem sa fiu mort si toate acestea erau foarte noi pentru mine. Invatam despre aceasta noua forma de viata cu rapiditate si nu-mi pasa de nimic altceva. Si totusi aceasta noua viata era o enigma pentru mine. Spre exemplu, cand ma gindeam la ceva, il faceam automat. M-am uitat la peretele din fata mea si in momentul urmator am trecut prin el. Eram din nou in camera unde ma sufocasem. Pluteam in aceasta camera in voie. Treceam prin aparatele de radio si alte aparaturi fara nici o problema.

Am vazut o parte mai intunecata langa biroul meu si m-am indreptat intr-acolo. Si apoi m-am trezit ca eram in interiorul acestei cete intunecate. Am vrut cu tot dinadinsul sa ies afara de acolo. Eram inghitit de acest obiect. Era ca si cum eram in interiorul unei persoane. Am intrat in panica si voiam sa fiu din nou spiritul acela liber de mai nainte. In cele din urma mi s-a dat drumul din acest domeniu fierbinte care ma strangea de jur imprejur. Era ca si cand as fi fost in interiorul unui pantec dar cum ai putea sa-ti imaginezi asa ceva?

Apoi mi-am dat seama ca ma aflam intr-un tunel. Dupa parerea mea acest tunel avea un diametru de doi metri. Puteam sa stau in picioare fara sa ating tavanul. Eu aveam inaltimea de 1m 72. Imediat m-am avantat prin acest tunel mai repede decat as fi dorit. Viteza era enorma. Imi era teama. Pe decursul acestei calatorii prin tunel m-am oprit si atunci un barbat mi-a vorbit calm si mi-a spus ca mai aveam putin pana la capat. Si am pornit din nou cu aceeasi viteza ca inainte. Nu stiu cum am putut sa supravietuiesc acestei viteze. Trebuie sa fi fost cu viteza luminii sau chiar mai repede. Nu am simtit nici o forta de gravitatie, ci numai frica si emotia din cauza acelei viteze teribile. In cele din urma m-am oprit din viteza asa ca am avut ocazia sa ma uit in jur. Tunelul arata ca o teava de la masina de uscat. Lumina venea din afara tunelului si il lumina. In timp ce treceam prin tunel am auzit un zumzait puternic care imi producea durere la ochi. Ma intrebam pe ce se sprijinea acest tunel. Apoi am inceput sa merg in cautarea capatului tunelului. Ma aflam intr-un loc mult mai mare si eram inconjurat de o ceata alba si de lumina zilei. Toata frica ce am simtit-o in acel tunel a disparut de indata ce am vazut lumina. Am auzit voci de oameni undeva afara. Vocile ma incurajau sa trec prin ceata aceea. Am traversat ceata alba si am vazut imediat cam o duzina de oameni. Instinctul mi-a spus ca erau barbati cu sotiile lor. I-am intalnit pe acesti oameni candva dar nu-mi mai aminteam numele lor. Un barbat mi-a spus sa nu ma ingrijorez ca nu-mi aduc aminte de numele lor. Curand dupa aceea a venit cineva sa ma ia. Barbatul avea in jur de douazeci si sapte de ani si purta blugi cu un maieu alb. Ceilalti doisprezece purtau robe albe. Barbatul in blugi mi-a explicat ca era ghidul meu. Mi-a spus ca mai tarziu ma voi intalni cu alti oameni dar mai intai voia sa merg cu el in acest loc necunoscut

Am trecut printr-o gradina de flori asa cum nu am mai vazut nici-odata. Am vazut in detaliu petalele fiecarei flori. Cand ma uitam la pajiste vedeam fiecare fir de iarba si ma minunam de frumusetea fiecaruia. Barbatul acela comunica cu mine prin telepatie asa cum au facut si grupul celor doisprezece.

La distanta am vazut un oras cu cladiri mari. Cladirile erau de culoarea aurului si ghidul meu mi-a spus ca erau cu adevarat din aur. Apoi ghidul mi-a spus ca daca voiam puteam sa ma gandesc ca sant aproape de acel oras si ca asa va fi. Si intr-adear, cum m-am gandit sa fiu mai aproape m-am trezit chiar la marginea orasului. Am vazut gradini cu flori in care se gaseau mici cascade si am simtit ca mi se taie respiratia, atit erau de frumoase. Ma simteam asa de bine acolo.

Apoi ghidul m-a predate unui alt barbat si acesta mi-a explicat ca voi trece print-o revizie a vietii mele. Pe decursul acestei revizii care a durat o secunda sau chiar mai putin, am vazut tot ceea ce vazusem anterior pe pamant. Am vazut fiecare animal pe care l-am crescut. Am vazut fiecare haina pe care am purtat-o. Am retrait fiecare clasa pe care am luat-o in scoala. Am vazut totul din nou.

Revizia vietii s-a terminat in aceasta cladire care arata ca o biblioteca. Aici mi s-a spus ca nu voi ramane in acest rai ceresc. Am fost atit de deceptionat sa aflu ca trebuie sa ma reintorc pe pamant. Am plans si i-am injurat pe cei din jur. Ghidul meu a venit si m-a dus sa-I vad pe doi colegi de clasa care murisera de patru ani.

Am fost socat sa-I vad in viata. Pe pamant jucasera futbol in liceu. Intr-o zi au intarziat la practica si drept pedeapsa antrenorul i-a pus sa alerge in jurul terenului. Asa ca se aflau in camera unde se schimba hainele cu mult dupa ce noi plecaseram acasa. Nu mai era apa calda pentru dus. Au stat acolo si au asteptat sa se incalzeasca cazanul dar incalzitorul de apa a fumegat asa de tare ca au fost axfisiati. Ce ironie! Tatal unuia din baieti a fost chiar instalatorul care a pus cazanul de incalzire chiar cu citeva zile inainte si trebuia sa vina peste cateva zile ca sa instaleze teava ce ducea fumul in afara baii.

I-am intrebat pe baieti de ce erau acolo caci se stia ca ei erau deja morti. Ei mi-au explicat ca nimeni nu moare niciodata. Ei pareau sa aiba aceeasi virsta ca atunci cand i-am vazut eu ultima oara pe pamant. Amandoi pareau sa fie fericiti si multumiti ca erau acolo.

Ghidul m-a dus din nou in cladirea unde avusesem revizia vietii. I-am intrebat din nou daca pot sa raman acolo. Un barbat mi-a spus ca trebuie sa ma intorc inapoi ca sa-mi continui viata. Mi-am amintit din scola religioasa de duminica ca daca cineva cere sa-l vada pe Domnul, El I se va arata. Am cerut sa-l vad pe Isus. Cu ghidul langa mine, am mers sau mai degraba am plutit spre o scena. Ghidul m-a lasat aici. Nu a trebuit sa astept mult pana am auzit o voce pe acea scena pe care ma aflam. Pe scena se forma o ceata si am auzit o voce care m-a intrebat daca-L vad. Nu vedeam decat ceata si auzeam o voce. Vocea mi-a zis sa ma concentrez mai tare si asa il voi vedea. Curand dupa aceea l-am vazut pe Isus stand in fata mea. M-a intrebat ce vroiam de la El. I-am spus ca tocmai aflasem ca trebuia sa ma reantorc pe pamant dar nu voiam sa parasesc acel rai ceresc. El mi-a explicat ca inca nu-I implinisem toate dorintele pe care el voia sa le implinesc in decursul vietii mele. L-am intrebat care erau aceste dorinte ale lui dar nu mi-a raspuns. Mi-a spus ca le voi afla la momentul potrivit, candva in viitor. M-a intrebat daca mai era ceva ce doream de la el. Deoarece ma aflam in marina in Statele Unite in acel moment, l-am rugat sa ma transfere in statul Tennessee . I-am explicat ca pe cand aveam doisprezece ani am petrecut o luna in acel stat si voiam sa merg din nou acolo caci mi se parea foarte frumos. Nu mi-a raspuns. L-am intrebat daca se gandea sa ma transfere sau nu. Mi-a spus ca nu era nevoie decat sa cer o singura data si se va implini. Isus mi-a spus multe lucruri pe care le voi trai in decursul vietii. Imi aduc aminte ce mi-a spus numai dupa ce am avut aceasta traire. Mi-a spus aceasta, si imi aduc aminte clar: sa le povestesc tuturor ca l-am vazut. Implicatia ce am citit-o este ca voia sa le spun ca El este cu adevarat. Un alt lucru pe care nu-l pot uita este iubirea pe care o radia cand era langa mine. Aceea a fost iubirea cea mai perfecta pe care am simtit-o vreodata. Isus mi-a spus ca in curand voi fi escortat inapoi pe pamant.

Apoi au venit doi barati sa ma ia, si mi-au spus ca erau ingerii mei pazitori. Unul dintre ei fusese ghidul de la inceput. Nu-mi aduc aminte ca am traversat tunelul inapoi spre pamant. Am mers printr-un spatiu intunecos. In drum spre pamant ne-am oprit sa discutam ceva. Unul dintre ingeri mi-a spus ca intr-o zi voi cunoaste o femeie care va fi cea mai apropiata prietena. Mi-au spus ca nu pot s-o cunosc acum caci era inca fetita. Aceasta era in 1957. De atunci am cautat-o mereu si cred ca am gasit-o. Dar locuieste in Australia .

Cand m-am trezit eram pe masa de examinare in spital. I-am intrebat pe cei trei doctori daca mi-au dat vreun medicament care m-au facut sa cred ca murisem si fusesem in cer. Au zis nu. Eu am zis, "Ei bine, tocmai m-am intors din rai. Doi dintre doctori au parasit imediat incaperea iar cel de-al treilea mi-a spus ca nu stia ce sa creada.