Descrierea experientei:

Suntem ”suflete pereche”, sau ceva mai mult? Niciodată nu auzisem de termenul ”suflet pereche”, nu știam ce înseamnă până în urmă cu vreo cinci ani, dar am știut că relația cu soția mea este mai mult decât o căsnicie. Întotdeauna am simțit că a fost mâna destinului. Parcă a fost o forță supremă care ne-a adus împreună. Eu voi spune povestea și las la latitudinea voastră, a cititorilor, să decideți ce credeți.

M-am căsătorit cu prima soție în 1975. Nu era cine-știe ce căsnicie, ca să zic așa, dar fiind crescut într-un mediu în care majoritatea rudelor (inclusiv părinții mei) aveau relații încordate, credeam că așa-i normal. În următorii doi ani lucrurile nu s-au îmbunătățit deloc, dar fiind crescut cu principii religioase puternice, eram dedicat să fac lucrurile să meargă, și am făcut tot ce am putut mai bine în acest sens. N-am spus niciodată la nimeni ce probleme aveam în căsnicie, și câte eforturi depuneam să o țin pe linia de plutire.

Pe vremea aceea lucram la un dealer auto, iar în Noiembrie 1977 a fost angajată o nouă casieră la noi la sediu. Ea era cu trei ani mai mare decât mine, era căsătorită și avea un fiu. Numele ei e Mary Alice. O găseam drăguță, cu o personalitate foarte mișto, și o vedeam ca pe o soră. În următoarele luni ne-am împrietenit, povesteam cu ea uneori, și chiar am ieșit în oraș cu partenerii noștri. Nu exista atracție fizică între noi, era o relație platonică de prietenie.

Din când în când se organiza câte o ședință cu dealerii din zonă la un hotel local, seara. Aceste întâlniri erau pentru manageri, dar când aceștia aveau alte lucruri de făcut, îmi cereau mie să merg în locul lor. De obicei acceptam… până la urmă aveam mâncare și băutură pe gratis, și o noapte departe de soția mea. În după-masa de dinaintea ședinței, m-a abordat Mary Alice. Mi-a spus că și ea o să participe, și m-a întrebat dacă m-ar deranja să o iau și pe ea cu mașina. Am stabilit să ne întâlnim la mine acasă, și de acolo să plecăm. Era la începutul lui Martie, chiar după viscolul din 1978. Era încă zăpadă, și temperaturi de -30 de grade. Am ajuns la hotel, și ne-am adunat în zona de lounge împreună cu ceilalți participanți. După ce am socializat puțin și am băut câteva pahare, am fost chemați la cină. Eu și Mary am stat la mese diferite tot timpul, apoi ne-am întâlnit din nou in zona de lounge, după cină. Cum se făcuse deja foarte târziu, oamenii au început să se retragă unul câte unul. Curând ne-am dat seama că am rămas doar noi doi dintre toți cei care participaserăm la ședință. Era aproape miezul nopții, și am decis că e timpul să plecăm și noi. Temperatura era undeva în jur de -5 grade. Ne-am grăbit spre mașină, și când-colo, aceasta era acoperită cu un strat gros de gheață. Fiind atât de frig, nici nu mai aveam chef să răzuiesc parbrizul. Așa am stat în mașină, amândoi tremurând și cu dinții clănțănindu-ne zgomotos. Cum eu mă tot plângeam de frig, Mary s-a apropiat de mine, ca să ne încălzim. Ușor - ușor, în mașină a început să se încălzească. Cum ne-am oprit din tremurat, îmbrățișarea noastră devenise caldă. Încet, ne-am îndreptat cu fața unul către altul, până ni s-au lipit nasurile. Apoi s-a întâmplat… un sărut care a dat startul unei noi vieți. Amândoi eram căsătoriți, dar totul venea atât de natural, cum era posibil? Era total deplasat din partea amândurora, noi nu eram genul de oameni capabili să facă așa ceva. Mary are standarde înalte de moralitate, la fel ca mine. Dar… simțeam totul FOARTE NATURAL! Pentru o noapte, nu eram căsătoriți, eram două nave în derivă care s-au izbit în miezul nopții. Ne-am sărutat din nou, și din nou, și din nou. Când s-a încălzit bine în mașină, am pornit spre casă, conducând cu o mână în jurul lui Mary Alice. Ne-am destăinuit despre căsniciile noastre, cât de groaznice au devenit. A fost o surpriză pentru amândoi. Niciodată nu bănuiserăm unul despre celălalt că avem probleme cu partenerii noștri de viață. După ce am lăsat-o pe Mary acasă, mi-am dat seama că acesta e cel mai probabil un indiciu că e timpul să divorțez. M-am culcat încercând să-mi explic ce s-a întâmplat.

A doua zi la serviciu nu am vorbit cu Mary până la prânz, și atunci doar ca să-i cer să-mi schimbe niște bani. Când mi-a întins banii, s-a uitat la mine și mi-a spus “Noaptea trecută nu a existat, să o uiți, am acasă un soț și un fiu la care să mă gândesc.” Ca de foarte puține ori în viața mea, nu am acceptat ce mi-a cerut cineva, și i-am răspuns “Nu pot pur și simplu să uit. Ceva s-a întâmplat azi-noapte. Când ne putem vedea?” Fără nicio ezitare, mi-a răspuns “Vineri seară. Lucrez la celălalt serviciu până pe la 10:00”

A venit seara de vineri și i-am spus soției că ies cu câțiva colegi de la lucru. Am luat-o pe Mary de la teatrul la care lucra, și ne-am dus la un mic restaurant italian. Am povestit ore întregi despre viețile nostre, despre familiile și căsniciile noastre. Abia atunci am realizat ce persoană minunată este. Când ne-am despărțit, am înțeles în sfârșit că trebuie să divorțez. Nu îmi părăseam soția pentru Mary Alice, nu a existat nicio discuție între noi să fim împreună, mai degrabă făceam asta DATORITĂ lui Mary Alice. Mi-a arătat că există un mod de viață mai bun, și mă hotărâsem că vreau să fiu cu cineva ca ea, dacă nu cu ea.

Duminică seara am anunțat-o pe soția mea că vreau să divorțăm, iar luni dimineață am plecat de acasă. Mi-am sunat părinții luni de la serviciu și le-am spus că mă mut înapoi cu ei. Am intrat în birou și i-am mulțumit lui Mary pentru ce a făcut pentru mine, am trecut apoi să-mi iau câteva lucruri, și m-am dus acasă la părinții mei. În seara aceea pe la ora 8:00 a sunat telefonul. Mama mea a răspuns, apoi mi-a dat telefonul, spunând că e Mary. Eram chiar frustrat, nu aveam chef să vorbesc cu soția mea atât de repede. Am uitat să vă spun. Numele soției mele de atunci e Mary… Mary Ellen. Am luat telefonul fără tragere de inimă, și spre marea mea surpriză, era Mary Alice. Spunea că vrea doar să știe cum m-am descurcat. I-am povestit că toată familia m-a primit cu brațele deschise, și că toți știau că soția mea era o nesimțită. Cred că nu reușisem să ascund nimic de ei. În timp ce vorbeam, auzeam zgomote de fond, și mi-am dat seama că nu este acasă. Am întrebat-o unde e, și mi-a spus că e la părinții ei. Apoi a venit bomba. Și-a părăsit soțul. I-am spus că eu nu am vrut ca ea să-și părăsească soțul pentru mine, și ea m-a asigurat că nu a fost din cauza mea. Dar în realitate amândoi știam că așa a fost… și în cazul meu, la fel. În mai puțin de o săptămână, amândoi am găsit ceea ce căutaserăm de-o viață. Unul pe celălalt.

De aici a început o aventură de 6 luni cu întâlniri secrete, cine în localuri ferite, și plimbări matinale lungi. Iubirea noastră creștea pe măsură ce treceau zilele. Am avut multe despărțiri în lacrimi, știind că probabil vor trece mai multe zile până vom putea fi din nou împreună. Cel mai greu era la serviciu, pentru că treceam unul pe lângă celălalt prin birou sau pe la garaj, și nu puteam să ne atingem, să ne îmbrățișăm, să ne consolăm unul pe celălalt.

Încă de la început, am făcut un pact, și anume că dacă vreodată unul dintre noi vrea să iasă din relație, celălalt îl va lăsa să plece… fără întrebări, fără explicații. Vedeți voi, noi amândoi veneam din niște situații îngrozitoare, și nu voiam să facem din nou aceeași greșeală. Oricât ne-ar fi durut, ne doream binele unul altuia. Și a s-a întâmplat. A venit vremea când Mary a fost invitată în oraș de un client foarte înstărit. Ea s-a simțit destul de flatată și a acceptat.

Într-una din zile, când ieșeam de la serviciu, mi-a spus despre întâlnire și m-a asigurat că este o ieșire strict socială și platonică. Eu nu eram tocmai fericit și ea a simțit asta, dar știam că dacă relația noastră e menită să fie, atunci nici n-ar fi existat o formă mai potrivită de a o testa. N-am să intru în foarte multe detalii, pentru că și în ziua de azi este dureros, dar când am ajuns acasă (în jur de 35 de minute de condus), a sunat telefonul și era Mary Alice. La început am crezut că s-a răzgândit și m-a sunat să-mi spună că nu s-a mai dus acasă la bărbatul respectiv. Greșeam? Ceva s-a întâmplat… ceva ce nu mi-a povestit în întregime la acel moment. Pur și simplu nu dorea să vorbească despre asta. Mi-a spus suficient cât să înțeleg că în acea după-masă s-a întâmplat ceva de natură sexuală.

Asta m-a măcinat pe dinăuntru ani de zile după aceea. Abia pe la mijlocul anilor 1990, când eu am avut o izbucnire emoțională puternică în legătură cu acea întâmplare, am reușit să scot la suprafață adevărul pe care Mary îl îngropase adânc în propria minte. Au fost vreo trei zile de sondări în trecut, de răscolit printre amintiri. NU PUTEA SĂ-ȘI AMINTEASCĂ. Până la urmă am făcut o remarcă tăioasă care a făcut-o să izbucnească în plâns… plângea cum nu mai plânsese niciodată… apoi s-a oprit. Liniște de moarte. M-am uitat la fața ei și am văzut groaza și durerea din ochii ei. Cu buzele tremurânde, a spus încet ”Am fost violată. M-a violat”. Nu a stat în casa lui mai mult de 15 minute. Îmi amintesc că atunci când am vorbit la telefon, ea mi-a spus că s-a gândit doar la mine în acele momente… ”Ce caut eu aici, când te am pe tine”. Atunci îmi spusese că a fost la un pas de viol.

La acea vreme n-a putut să-mi spună exact ce i s-a întâmplat. Îi era teamă că voi face ceva atât de drastic încât nu doar să pun relația noastră în pericol, ci și să ajung la dosar penal. Avea dreptate; l-aș fi ucis pe nenorocit. În schimb, ea a luat vina asupra ei și mi-a spus doar parțial ce s-a întâmplat. Privind acum în urmă, cred sincer că aici a fost mâna unei forțe supreme, Dumnezeu dacă vreți, lovind-o peste obraz, ca și când i-ar fi spus ”Ce naiba faci. Ți-am dat tot ce ți-ai dorit. Nu mai e nevoie să cauți nimic altceva”.

Suntem împreună de 24 de ani, mai îndrăgostiți ca niciodată, cu eternitatea în față.

Încă două lucruri de interes. La vreo săptămână după acea noapte geroasă de martie, am avut un vis care m-a trezit dintr-un somn profund. Un vis total diferit de tot ce visasem până atunci, sau de atunci încolo. A fost scurt, fără dialog.

Stăteam la o terasă; era târziu, probabil noapte, și o ceață densă în aer. Siluetele a două persoane veneau spre mine. M-am uitat în jos să-mi citesc ziarul, și am simțit prezența uneia dintre persoane așezându-se la masa mea. Am ridicat privirea, și era Mary Alice.

Era ca și când aducea o prevestire a ceea ce urma să se întâmple.

Celălalt lucru - ei bine, eu am avut doar trei relații serioase. Soția mea, fosta mea soție, și o fată în timpul liceului. Toate au un lucru în comun. Numele lor este MARY.

Soția mea, Mary Alice, a avut o singură relație serioasă înaintea mea, cu fostul ei soț. Numele lui este John, numele meu este John. Se pare că noi ne-am căutat după nume, numai că am greșit persoanele, până ne-am găsit.