Descrierea experientei:

Mă plimbam cu mama prin Wal-Mart, cu câteva zile înainte de Crăciun. Am început să am niște senzații ciudate; mi s-au umflat buzele, mi-au amorțit picioarele, mâinile au început să mi se umfle, și mi-am dat seama că este o reacție alergică, pentru fusesem astmatică în copilărie, și am avut probleme cu alergiile.

I-am spus mamei să meargă la farmacie și să-mi cumpere un antialergic, cred că i-am cerut Benadryl, în ideea de a-mi ameliora simptomele, și i-am spus că mă duc în mașină să încerc să mă relaxez.

Când am ajuns la mașină, m-am așezat și am început să mă simt din ce în ce mai rău.

Mama cu siguranță nu și-a dat seama cât e de grav, iar magazinul era foarte plin din cauza reducerilor oferite de Crăciun. Nu știu cât timp a trecut până a ajuns la mașină, dar cred că au fost în jur de 15 - 20 de minute. În tot acest timp eu am început să mă simt din ce în ce mai rău, și nu știam ce mi se întâmplă, în afară de faptul că era o reacție alergică. Pe măsură ce trecea timpul, aveam un sentiment copleșitor că voi muri. M-am speriat foarte tare, și încercam să mă relaxez, pentru că nu mai puteam să respir. Am început să trag de haine, pentru că mă mânca și mă ardea pielea. Într-un final a ajuns mama, și când a deschis ușa, deja căile respiratorii îmi erau aproape obstrucționate. Cu un ultim efort am spus ”ambulanță”, apoi m-am prăbușit pe scaun. Îmi amintesc că eram conștientă de faptul că se adunaseră oameni în jurul mașinii. Capul îmi era poziționat partea din dreapta de lângă scaunul șoferului. S-a deschis ușa, și o Femeie a început să-mi facă respirație gură - la - gură. Un Bărbat a tras-o afară. În acel moment încă mă zbăteam să respir, dar nu mă mai luptam fizic.

Dintr-o dată mi s-a întâmplat ceva. Simțeam că plutesc. Nu am văzut o lumină, sau entități, sau oameni care au murit. Simțeam doar că m-a învăluit un val de căldură. Singurul fel în care pot descrie metaforic, este cum trebuie să fie în uterul mamei înainte de a te naște. Parcă pluteam într-o bulă de lichid. Aveam un sentiment de serenitate pe care nu-l pot descrie. Aș vrea să găsesc adjectivul potrivit, dar pur și simplu nu există, sau nu îl cunosc eu. Era ca o pace perfectă. Nu simțeam NICIO durere, și nu mă mai luptam deloc.

A sosit ambulanța, și-mi amintesc că priveam echipajul de pe ambulanță cum mă puneau pe o targă, deși eu eram în afara corpului. Nu eram speriată, doar foarte mirată. În același timp eram atât de absorbită de sentimentul de pace, încât nu prea îmi păsa ce vedeam. Aveam cumva o dualitate când priveam, gândindu-mă că e foarte interesant, apoi am realizat că nu voi muri, pentru că intuitiv (cred) știam cumva că ajunseseră ajutoare la timp, și îmi vor salva viața. Cel mai extraordinar lucru pe care vi-l pot împărtăși, este sentimentul pe care-l aveam. Era un sentiment de imensă serenitate și pace. Nu l-am uitat niciodată, și mereu m-am întrebat dacă a fost începutul unei experiențe la limita dintre viață și moarte. Era întuneric, nu am văzut lumini - dar era confortabil și cald.

Îmi amintesc că m-am întors în corp la un moment dat, în ambulanță. Eram cumva semi-conștientă de efortul pe care l-au depus să-mi salveze viața. După mai multe ore, când am plecat din spital, am recunoscut ambulanțierii care m-au resuscitat. Erau acolo, probabil aduseseră un alt pacient. Le-am mulțumit pentru că m-au ajutat. Îmi amintesc că aveau niște priviri șocate, și abia mai târziu mi-am dat seama că fizic nu aș fi avut cum să-i recunosc, pentru că fusesem inconștientă. M-am gândit că probabil le-am recunoscut vocile, pentru că îmi amintesc că i-am auzit vorbind în ambulanță, dar era mult mai specific decât asta - pentru că le-am recunoscut fețele.

Informații generale:

Genul: Femeie.

Data când s-a petrecut întâmplarea: 23 Decembrie 1995.

Pe durata când se petrecea întâmplarea, avea loc vreun eveniment ce era legat de amenințarea vieții? Da. Reacție alergică. Șoc anafilactic din cauza alergiei la penicilină. Șoc anafilactic.

Elemente LMV:

Cum considerați că a fost trăită experiența dvs: Pozitiv.

Există medicamente sau droguri care v-ar fi putut afecta experiența? Nesigur. Reacție alergică la un medicament care mi-a cauzat o experiență la limita dintre viață și moarte.

A fost experiența dvs. de visare în vreun fel? Nu - nu a fost ca un vis. A fost diferit, datorită senzației de pace.

V-ați simțit separat de trupul fizic? Da. Nu-mi pot descrie forma. Era de parcă nu aveam formă, și totuși existam în afara corpului. O senzație de imponderabilitate, și totuși foarte real. E greu de explicat.

La ce punct pe parcusul întâmplării v-ați aflat la cel mai înalt nivel de conștiență sau atenție? Inconștientă și apoi semi-conștientă.

Vi s-a părut că timpul este accelerat? Totul părea să se întâmple deodată, de parcă timpul s-ar fi oprit. E greu de răspuns, dar vreau să spun că Da. Spațiul alterat - ca un spațiu diferit.

Vă rugăm să comparați auzul din timpul experienței cu auzul de dinainte de momentul experienței. Nu.

Ați fost conștient de alte lucruri ce se petreceau departe de dvs, ca și cum ați fi avut o percepție extrasenzorială? Am văzut ambulanțierii care m-au ajutat. Pentru că i-am recunoscut mai apoi.

Ați întâlnit sau văzut alte ființe care au decedat, sau care încă trăiesc pe Pământ? Nu.

Ați văzut vreo lumină? Nu.

Vi s-a părut că ați intrat într-o lume altfel decât cea pământească? Nu.

Vi s-a părut că înțelegeți totul dintr-o dată? Totul în legătură cu Universul. Am înțeles faptul că, wow, există viață după moarte.

Ați văzut scene din viitor? Nu.

V-ați lovit de vreun obiect fizic, sau ați simțit o limită de care nu puteați trece? Nu.

Ați ajuns la o graniță sau punct de unde nu mai era întoarcere? Nu.

Dumnezeu, Spiritualitatea și Religia:

Care a fost religia dvs înainte de experiență? Nesigur . Am crezut în Dumnezeu.

Care este religia dvs acum? Moderată. Cred în Dumnezeu, Creștină.

Ați avut orice modificări ale valorilor sau ale credinței ca urmare a experienței? Da. Cu siguranță mai încrezătoare că moartea nu e ceva de care să te sperii.

Referitor la viata Pământeană, altele decât Religia:

Schimbări din viața dvs după experiență: Am rămas aproximativ la fel.

Ce schimbări au apărut în viața dvs după experiență? Am devenit mai conectată spiritual.

S-au schimbat legăturile dvs. cu oamenii ca rezultat al acestei experiențe? Mi-a adus conștientizarea faptului că iubirea și iertarea este tot ce contează, m-a făcut să încerc să am o viață mai spirituală.

După Experiența LMV:

A fost greu de exprimat în cuvinte această întâmplare? Da. În special sentimentul pe care l-am avut.

Ați observat vreun dar psihic, paranormal sau special pe care nu-l aveați înainte de întâmplare? Nu.

Există părți din experiență care au o semnificație importantă pentru dvs? Disconfortul fizic a fost cea mai rea parte. Cea mai frumoasă parte a fost că m-am întors cu sentimentul că moartea nu e de temut.

Ați împărtășit cu alții experiența avută? Da. Ocazional am povestit despre experiența avută. Nu știu dacă a influențat pe cineva.

Vi s-a mai întâmplat să aveți acest fel de experiență în orice moment al vieții? Nu.

Mai este ceva ce doriți să adăugați la experiența dvs? Da, tind să caut explicații științifice pentru orice - o eternă sceptică - din cauza educației mele și a cunoașterii faptului că multe variabile pot influența evenimentele și experiențele. Nu cred că acesta a fost un mecanism al creierului meu pentru a face moartea mai ușoară. Pur și simplu nu se potrivește în mintea mea.

Vă rugăm să faceți orice propuneri în privința acestui chestionar. Ce întrebări ar mai trebui incluse aici, ca să vă ajute să comunicați mai bine experiența dvs.? Mă bucur că faceți o cercetare științifică pe acest subiect. Am contribuit cu Bucurie la aceasta.