Descrierea experientei:

În 25 Mai 1992 am fost programată la ora 3:30 pm pentru colecistectomie. Urma să stau în spital 23 de ore. Părinții m-au dus la spital pe la orele amiezii, și mi-au spus că au câteva comisioane de făcut și că se vor întoarce înainte de operație. Mi-am făcut internarea și am fost dusă într-un salon. În jurul orei 1 pm, a venit asistenta și mi-a spus că va trebui să intru mai repede în operație, pentru că anulaseră ceva anterior, era Vineri și doctorii voiau să plece mai devreme.

Nici părinții mei, nici fiul meu nu au știut că voi intra în operație mai repede, pentru că nu am reușit să-i contactez. Pentru a mă pregăti de operație, echipa medicală mi-a dat ceva de relaxare. Medicul meu de familie, care asista specialistul, a venit la mine să-mi spună că e acolo. Ce s-a întâmplat în continuare a fost incredibil: am simțit că sunt aspirată din propriul corp repede, mai repede, și mai repede, apoi cuvintele nu pot descrie. Nu există termen de comparație pe pământ pentru a descrie cât de repede s-a întâmplat totul.

Întâi era o lumină incredibil de strălucitoare (de când am văzut acea lumină, port ochelari, nu mai pot vedea fără ei). Când am reușit să-mi adaptez ochii la lumină, m-am uitat împrejur și am văzut că sunt într-un loc minunat care era imens (Aproximativ 5 - 8 terenuri de fotbal ca mărime). Iarba era verde, și în aer plutea o aromă de trandafiri și alte flori, și erau rânduri de oameni întâmpinați de alți oameni (spirite) care deja muriseră înaintea noastră.

M-am uitat în dreapta și în stânga, apoi înainte, și acolo erau toate rudele mele și toți prietenii mei care erau decedați, și erau poziționați în ordinea în care muriseră. Spre exemplu, bunicul meu Lupe este prima persoană despre care-mi amintesc că a murit (a decedat în 1955, când eu aveam 10 ani), așa că el era prima persoană în linie din partea stângă. Aici erau doar oameni pe care îi iubeam și la care țineam enorm, decedați înaintea mea.

Pe partea dreaptă era bunica mea (care murise în 1991 la vârsta de 92 de ani). Ea a fost prima persoană cu care am vorbit, și am întrebat-o: ”Bunico, de ce stai acolo și nu pe partea asta unde sunt ceilalți?” Ea era așezată în scaunul ei verde pe care îl iubise cât era în viață, și făcea ceva cu mâinile. Probabil croșeta - pentru că îi plăcuse foarte mult croșetatul, și în ultimii ani de viață n-a mai putut să croșeteze din cauză că nu mai vedea bine. S-a uitat la mine și mi-a spus în spaniolă (bunica mea nu prea știa engleză) că mai are foarte puțin treabă, și apoi se va duce alături de ceilalți.

M-am întors către bunicul și i-am spus cât de mult mi-a lipsit și ce fericită sunt să-l văd. Erau vreo 12 oameni în acea linie. Am vorbit câte puțin cu fiecare dintre ei, dar am avut o discuție mai lungă cu unchiul meu Donald. Donald este fratele tatălui meu, care s-a înecat pe 30 Iunie 1989 (posibil să greșesc anul). Avusese vreo 60 de ani. Mi-a cerut să-i transmit fratelui său Joe un mesaj. Mi-a spus ce să-i spun fratelui său din partea lui.

Când eram pregătită să-l mai întreb ceva, m-am uitat în sus și l-am văzut pe nepotul meu zburând deasupra celorlalți. El nu se poziționa nici în stânga, nici în dreapta, ci zbura de jur împrejur. L-am întrebat: ”Richard, ce faci acolo?” - Mi-a răspuns: ”Nu-mi venise timpul. Trebuie să stau aici până vine timpul meu”. Nepotul meu Richard s-a sinucis în septembrie 1989. Mă durea inima că nu-și poate găsi pacea.

Atunci am simțit că vreau să fiu în prezența caldă a rudelor mele, și m-am hotărât să fac trecerea (în partea cealaltă), când bunicul a ridicat mâna și mi-a spus: ”Nu, nu poți veni încă”. Am întrebat: ”De ce?” N-a spus niciun cuvânt, doar s-a uitat în sus, și m-am uitat și eu să văd la ce se uită. Nici nu pot să descriu cum era, dar ca să pun cumva în cuvinte ar trebui să spun că pe cer, deasupra acestei mulțimi de oameni - spirite, era Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Toată viața mea am fost catolică și niciodată nu prea am înțeles ce înseamnă treimea, dar acum știu.

Cel mai minunat sentiment de pace m-a cuprins, și am realizat că este Dumnezeul nostru iubit. I-am spus că vreau să rămân. Mi-a spus că nu se poate. L-am întrebat de ce. Răspunsul lui a fost: ”Trebuie să te întorci și să duci la capăt ce ai de făcut pentru mine (ce am nevoie să faci pentru mine)” Am început să plâng pentru că nu voiam să plec din acel loc atât de frumos și plin de pace. El mi-a spus: ”Nu plânge. Ne vom mai întâlni odată înainte să fim împreună pentru totdeauna”

Apoi brusc am fost aspirată din locul ăla minunat. În timp ce mă întorceam, îl vedeam de doctorul meu care mă apăsa pe piept și-i cerea lui Dumnezeu să-l ajute să mă aducă înapoi. I-am povestit despre asta după un timp, și m-a întrebat de unde știu așa ceva, pentru că el vorbise în gând, nu cu voce tare. M-am trezit în secția de reanimare. Trebuia fiu operată cu laser pentru extracția unor calculi biliari, și pentru că au pompat prea mult aer în stomac, punând presiune pe aortă, m-au pierdut pentru un minut și douăzeci și cinci de secunde. Acel minut și douăzeci și cinci de secunde a fost mai frumos decât tot ce trăisem o viață întreagă. A fost cea mai incredibilă experiență din câte am trăit.

Informații generale:

Genul: Femeie

Data când s-a petrecut înâmplarea: 25 Mai, 1992

Pe durata când se petrecea intâmplarea, avea loc vreun eveniment ce era legat de amenințarea vieții? Da Operatie Se regăsește în relatare.

Elemente LMV:

Cum considerați că a fost trăită experiența dvs: Amestecat

Există medicamente sau droguri care v-ar fi putut afecta experiența? Nu

A fost experiența dvs. de visare în vreun fel? Nu

V-ați simțit separat de trupul fizic? Da Nu pot descrie în cuvinte

La ce punct pe parcusul întâmplării v-ați aflat la cel mai înalt nivel de conștiență sau atenție? Am fost complet conștientă, și cu un nivel de atenție alert

Vi s-a părut că timpul este accelerat? Totul părea să se întâmple deodată, de parcă timpul s-ar fi oprit

Va rugăm să comparati auzul din timpul experienței cu auzul de zi cu zi pe care l-ați avut imediat înainte de momentul experienței. Nu

Ați fost conștient de alte lucruri ce se petreceau departe de dvs, ca și cum ați fi avut o percepție extrasenzorială? Într-un final i-am transmis unchiului meu Joe mesajul pe care fratele său Donald mă rugase să i-l transmit. Când i-am spus, s-a făcut alb la față, și mi-a spus că există o singură persoană care știa ce s-a întâmplat, și aceea este fratele său Donald. Mesajul nu avea niciun sens pentru mine, dar pentru el a avut. (Plus: a se citi relatarea despre doctorul care în timp ce-i făcea compresii pe piept, cerea ajutorul lui Dumnezeu)

Ați trecut printr-un tunel sau ceva asemănător? Da Când am ieșit din corp, a fost ca un fel de incintă

Ați întâlnit sau văzut alte ființe care au decedat sau încă trăiesc pe Pământ? Da Se regăsește în relatare

Ați văzut vreo lumină? Da O lumină foarte, foarte, foarte strălucitoare

Vi s-a părut că ați intrat într-o lume altfel decât cea pământească? O lume mistică sau nepământeană

Ce fel de emoții ați simțit în timpul experienței? M-am simțit minunat. Îmi doream să rămân. Nu voiam să mă întorc. A fost un sentiment intens de pace

Vi s-a părut că înțelegeți totul dintr-o data? Totul in legatură cu Universul

Ați ajuns la o graniță sau punct de unde nu mai era intoarcere? Da

Dumnezeu, Spiritualitatea și Religia:

Care a fost religia ta înainte de această experiență? Nesigur Catolică

Care este religia dvs acum? Catolică

Ai avut orice modificări ale valorilor sau credințelor tale, care au avut loc ca urmare a experienței trăite? Da Cred cu toată inima în Domnul Isus

Referitor la viața Pământeană, altele decat Religia:

Schimbări din viața dvs după experiență: Evoluție

Dupa LMV:

A fost greu de exprimat în cuvinte această întâmplare? Da Vezi în relatare

Ați observat vreun dar psihic, paranormal sau special pe care nu-l aveați înainte de întâmplare? Da Dumnezeu m-a trimis înapoi cu multe daruri speciale. Văd aura oamenilor. Văd viitorul oamenilor: știu (după culoarea aurei) dacă urmează să fie chemați la Domnul. Am puteri vindecătoare. Pot prezice viitorul cuiva privind în lumânări. Mai sunt multe, nu am timp să povestesc despre toate, pentru că sunt la serviciu în timp ce completez acest chestionar.

Există părți din experiență care au o semnificație importantă pentru dvs? Cea mai bună: Întâlnirea cu Dumnezeu. Cea mai rea: Întoarcerea, știind că nu voi mai putea simți pacea aceea, cât timp voi trăi pe pământ.

Ați împărtășit cu altii experiența avută? Da Mi-a luat mult timp să-mi accept toate darurile și să le pot împărtăși cu ceilalți. Am rămas cu o singură întrebare ”Dacă am toate aceste daruri, și Dumnezeu într-adevăr mi le-a dat, ce ar trebui să fac cu ele?”

Vi s-a mai întâmplat să aveți acest fel de experiență în orice moment al vieții? Nu

Mai este ceva ce doriți să adaugați la experiența dvs? Întreb din nou: Am foarte, foarte multe daruri speciale. Aș vrea să înțeleg cum pot afla cum ar trebui să mă folosesc de ele.