Descrierea experientei:

În 1974 eram înrolat în divizia ”Royal Signals” ce staționa în Cipru, ca partener strategic al Agenției de Securitate Națională. În seara de 28 Noiembrie 1974 m-am dus împreună cu alți câțiva colegi să bem câteva pahare la barul din zonă. Mă tot ridicam de-a lungul nopții să mă duc la toaletă. La un moment dat, m-am împiedicat de un dulap, am căzut, și am căzut la podea. Din nefericire, la podea era un ”soldat” - un mic corp de mobilă din oțel presat. Cum am căzut, m-am lovit cu capul fix de o margine ascuțită a acestuia. Am simțit o durere îngrozitoare pentru o fracțiune de secundă, apoi m-am ridicat.

Fiind înapoi în picioare, nu am mai simțit nicio durere. Mi-am atins capul și nu am găsit nicio rană. M-am dus către o măsuță ce se afla în fața uneia dintre ferestrele barăcii, și nu mă durea absolut nimic, totul era în regulă. Deși era cam întunecat, puteam să-i văd pe ceilalți din încăpere.

Simțeam că am fost rănit serios și că ar trebui să cer ajutor. Am traversat camera și mă uitam la ceilalți care dormeau întinși în paturi, dar dintr-un motiv sau altul știam că nu-i pot trezi. M-am așezat la o masă și am încercat să rezolv o un puzzle de copii: ”Fă 23 din bețe de chibrit”. Am început să le fac ca să treacă timpul, în timp ce așteptam să mă găsească cineva și să primesc îngrijiri medicale.

Când am privit pe fereastră, a apărut lumina (Realizez și eu că sună ca o nebunie) gălbuie sau aurie, și părea să existe o limită în distanța până la care puteam să văd (limita aceasta posibil să fi fost ceața de dimineață). După o vreme (n-am idee cât timp) mi-a venit în cap că cineva trebuie să-mi găsească corpul, iar dacă eu stau aici e posibil să nu mă vadă… (un gând ciudat). Așa că m-am dus înapoi spre ”spațiul patului meu” (situat în spatele dulapurilor, deasupra unui pat supraetajat). Mă uitam la unul dintre oamenii care dormeau, și acesta este ultimul lucru pe care mi-l amintesc de dinainte de ”a mă trezi”, în 3 Decembrie 1974.

Fiind atât de real, nu aveam niciun motiv să mă îndoiesc că ceea ce experimentasem nu s-ar fi întâmplat fizic, și după ce m-am trezit, am început să-i povestesc unei asistente întâmplarea. Ea mi-a spus că eu fusesem găsit imediat după ora 5, leșinat, în locul în care mă lovisem cu capul de dulăpiorul de oțel. Spunea că nu aș fi avut cum să mă plimb prin cameră și să fac tot ce am făcut, pentru că eram foarte grav rănit. De asemenea mi-a spus că eram în hipotermie când m-au găsit, și că am murit de două ori: odată în ambulanță, și apoi încă odată în sala de operații.

Informații generale:

Genul: Bărbat

Data când s-a petrecut întâmplarea: 28 Noiembrie 1974

Pe durata când se petrecea întâmplarea, avea loc vreun eveniment ce era legat de amenințarea vieții? Da. Accident. Atac criminal - Cine știe? Traumatism semnificativ al capului.

Elemente LMV:

Cum considerați că a fost trăită experiența dvs: Ambivalent

Există medicamente sau droguri care v-ar fi putut afecta experiența? Da. [El spune că nu, dar de fapt în povestire afirmă că a consumat alcool în acea seară]

A fost experiența dvs. de visare în vreun fel? Nu. A fost atât de real încât am fost convins că s-a întâmplat în realitate. [Am fost nevoit să-mi schimb părerea] după ce mi-a spus asistenta că de fapt corpul meu a fost găsit acolo unde am căzut, și după ce am fost informat că mișcarea nu ar fi fost posibilă în starea în care eram.

V-ați simțit separat de trupul fizic? În afară de efectele stranii menționate, credeam că sunt încă în corp.

La ce punct pe parcusul întâmplării v-ați aflat la cel mai înalt nivel de conștiență sau atenție? Deplin conștient, dar simțeam că nu pot trezi pe nimeni și nu pot comunica - doar speram ca cineva să se trezească și să mă găsească, să pot primi ajutor. Nu am simțit nicio durere fizică, dar știam că am nevoie de ajutor.

Vi s-a părut că timpul este accelerat? Nu.

Vă rugăm să comparați auzul din timpul experienței cu auzul de zi cu zi, dinainainte de momentul experienței. Nu auzeam niciun sunet (de care să-mi amintesc).

Ați fost conștient de alte lucruri ce se petreceau departe de dvs, ca și cum ați fi avut o percepție extrasenzorială? În afară de privirile ciudate pe care mi le-au aruncat după ce le-am povestit cadrelor medicale ce trăisem, n-am avut șansa să verific nimic - am fost trimis înapoi în Regatul Unit, ca urgență medicală.

Ați trecut printr-un tunel sau ceva asemănător? Nu.

Ați întâlnit sau văzut alte ființe care au decedat sau încă trăiesc pe Pământ? Nu. Singurele ființe pe care le-am văzut erau cei din cameră care trăiau.

Ați văzut vreo lumină? Da. Lumina răsăritului de soare arăta destul de ciudat.

Vi s-a părut că ați intrat într-o lume altfel decât cea pământească? Nu.

Ce fel de emoții ați simțit în timpul experienței? Frustrare că oamenii din cameră nu se trezeau. Așteptam să se întâmple ceva.

Vi s-a părut că înțelegeți totul dintr-o dată? Nu.

Ați văzut scene din viitor? Nu.

V-ați lovit de vreun obiect fizic sau ați simțit o limită de care nu puteați trece? Da. Am simțit o limită auto-impusă. Simțeam că dacă mă îndepărtez prea mult de ”scenă”, și cineva mă găsește când eu nu sunt acolo, situația poate deveni foarte serioasă.

Ați ajuns la o graniță sau punct de unde nu mai era întoarcere? Da. Știam că trebuie să mă întorc la locul în care căzusem. Mi-a fost teamă să mă duc și să privesc, dar am decis că trebuie să mă întorc. Nu-mi amintesc să mă fi văzut eu pe mine.

Dumnezeu, Spiritualitatea și Religia:

Care a fost religia ta înainte de această experiență? Nesigur. Biserica Anglicană.

Care este religia dvs acum? Moderat. Sunt un Anglican într-o familie de Romano-Catolici (Soția și copiii).

Ai avut orice modificări ale valorilor sau credinței tale după experiență, ca urmare a experienței? Da. Cred că uneori morții nu știu că au murit.

Referitor la viata Pământeană, altele decât Religia:

Schimbări din viața dvs după experiență: Am rămas aproximativ la fel.

Ce schimbări au apărut în viața dvs după experiență? Probleme de mobilitate.

S-au schimbat legăturile dvs. cu oamenii, ca rezultat al acestei experiențe? Nu chiar.

După LMV:

A fost greu de exprimat în cuvinte această întâmplare? Nu.

Ați observat vreun dar psihic, paranormal sau special pe care nu-l aveați înainte de întâmplare? Nu.

Există părți din experiență care au o semnificație importantă pentru dvs? Faptul că am supraviețuit este cea mai bună parte, iar durerea fizică (pe care am avut-o după ce mi-am revenit, cinci zile mai târziu), este cea mai rea parte.

Ați împărtășit cu altii experiența avută? Da. Cu soția mea. În orice caz, ea nu vrea să știe. Asta m-a făcut să nu mai doresc să vorbesc despre subiect în orice alt context.

Vi s-a mai întâmplat să aveți acest fel de experiență în orice moment al vieții? Nu.

Mai este ceva ce doriți să adaugați la experiența dvs? Aș fi preferat să evit întâmplarea, dacă aveam de ales.

Vă rugăm să faceți orice propuneri în privința acestui chestionar. Ce întrebări ar mai trebui incluse aici ca să vă ajute să descrieți mai bine experiența dvs.? Nu-mi vine niciuna în minte.